Aug 27 2010

“Sufletul meu” continua la Comanesti

In categoria: Animale fara stapan

Experimentul care se numeste “Sufletul meu” de la Comanesti continua. Nimeni nu a fi crezut ca o comanesteanca, mare iubitoare de animale, va avea putere ca timp de atâtia ani de zile sa se ocupe de adapostul de câini fara stapân. Si asta in ciuda cârcotasilor care nu au crezut in reusita acestui proiect.

Proiectul care se numeste “Sufletul meu” a aparut in urma cu cinci ani, in vara anului 2005. “Totul a inceput in urma cu mai multi ani când a inceput sa hranim câinii fara stapân. Treptat s-au strâns foarte multi si asa ne-a venit ideea de a infiinta aceasta asociatie. La inceput aveam 70 de câinii si câteva pisici, iar acum dupa cinci ani avem aproape 1000 de câini si circa 100 de pisici. Am investit foarte mult in acest proiect. Pe lânga multi bani am pus si o particica din sufletul meu. E adevarat intretinerea lor costa destul de mult, gândindu-ne ca pe lânga mâncare animalele mai au nevoie de tratament si ingrijire. O intreaga echipa lucram aici. Oricum bucuria ca am putut sa salvez atâtea animale merita cu prisosinta acest efort”, ne-a asigurat Milica Miron, presedintele Asociatiei “Sufletul meu”.

Am crescut treptat

Aceasta ne-a spus ca la inceput aveau putini câini pe care ii tineau pe o suprafata privata. Cum numarul acesta a inceput sa creasca acel teren nu a mai fost de ajuns. “Va spun ca foarte multi copii, dar si adulti comanesteni ne aduceau câiniii si pisicile. Pe de o parte ma bucuram pentru ca astfel ii salvam, iar pe de alta parte ma intristam: pentru ca nu suntem in stare sa ingrijim un sufletel”, ne-a relatat Milica Miron.

“Sufletul meu” are o stea norocoasa

Din fericire, a avut parte de intelegere din partea administratiei publice locale care a acceptat propunerea de colaborare cu ONG-ul “Sufletul meu”. Primaria Comanesti a pus la dispozitie, în mod gratuit, un teren dezafectat, amplasat pe strada Fagului, pentru utilizarea acestuia în scopul îngrijirii animalelor fara stapân. De altfel, pe lânga implicarea primariei, in ciuda zvonurilor rautacioase, ONG-ul “Sufletul meu” se pare ca s-a nascut sub o stea norocoasa caci aceasta beneficiaza de colaborarea cu o asociatie internationala de prestigiu, “Vier Pfotten” care de ani de zile, ii ajuta pe cei de la adapostul “Sufletul meu”. Acestia vin de doua ori pe an si sterilizeaza, de fiecare data, in jur de 250 de câini. Voluntarii organizatiei vin la Comanesti, la adapost, si acorda asistenta medicala gratuita. Aduc cu ei medicamente si totodata sterilizeaza animalele. Sa nu uitam ca anii trecuti asociatia a obtinut si sprijinul Directiei Sanitare Veterinare a judetului Bacau, care a asigurat vaccinurile pentru animalele gazduite în adapost. “Ultima data au venit in luna aprilie si au avut destul de multa treaba. Au sterilizat peste 250 de câini din adapost. La un moment dat chiar mi-au spus ca ar fi trebuit ca situatia sa se fi imbunatatit, sa nu mai castreze atâtea animale. Le-am explicat atunci faptul ca in permanenta aducem câini pe care ii gasim prin Comanesti. Fie ca sunt din zona, fie ca sunt adusi de prin alte parti. Speram ca treptat, când si celelalte vor avea astfel de adaposturi, cât de cât decente, sa nu ne mai confruntam cu astfel de probleme”, ne-a mai spus Milica Miron. ONG-ul comanestean este cel care deparaziteaza, intern si extern, toate animalele, le vaccineaza, se preocupa sa asigure mâncare, apa si diferite medicamente. In acest ambitios proiect alaturi de Milica Miron se mai afla si Maria Otto.

Munca multa, satisfactii pe masura

A fost nevoie de multa munca si de implicarea unei intregi echipe pentru a asigure conditii adecvate animalele gazduite de catre ONG-ul “Sufletul meu”. La adapost s-a reusit realizarea unor conditii bune pentru animalele gazduite acolo. In timp s-au inaltat mai multe cladiri. Exista o bucatarie unde se pregateste mâncarea, mai multe camere cu lazi frigorifice in care se stocheaza hrana. Si asta pentru ca una din temerile presedintelui asociatiei Milica Miron e legata de mâncarea pentru animalute. Zilnic, cei 1000 de câini au nevoie de 500-700 de kg de mâncare fiarta sau de 150 kg, hrana uscata, de câini. “In permanenta trebuie sa am mâncare stocata in lazi pentru ca altfel nu ma simt eu bine. Trebuie sa multumesc pentru acest lucru si acelor iubitori de animale care, de-a lungul anilor, au fost alaturi de noi”, ne-a marturisit aceasta.

Adoptia, un vis frumos

Din pacate, cei mai multi iubesc animalele doar la nivelul declarativ. “In cei cinci ani cred ca am primit maximum cinci cereri de adoptie, iar de finalizat nu cred ca s-au finalizat jumatate. “Cei mai multi vor sa adopte un câine asa, temporar, ca o toana de moment. Pentru un animal adoptat trebuie ca pe lânga hrana si apa sa fii dispus sa-i acorzi afectiune. Decât sa dau un câine unuia care nu iubeste animalul si-l chinuie prefer sa-l tin la mine si sa-l stiu in siguranta”, ne-a spus Milica Miron.

Solutia, la indemâna

“Infiintarea acestui adapost a fost o buna solutie pentru a scapa de câinii fara stapân din oras. Ceea ce este cu adevarat folositor pentru comunitate este faptul ca noi nu cheltuim niciun ban de la bugetul local si am scapat de o reala durere de cap. Alte primarii stiu ca au mari necazuri cu aceasta problema”, ne-a declarat primarul Viorel Miron. In urma discutiilor purtate cu Milica Miron am aflat ca pe lânga banii personali si ai Mariei Otto au reusit sa strânga si din donatii. Este vorba de acei oameni care cred ca pot ajuta cu ceva si aleg sa vireze 2% din salariu in contul ONG-ului “Sufletul meu”.

Dana LUNGU

Dec 17 2007

Pisici pentru adoptie

In categoria: Animale fara stapan

Daca vreti sa adoptati o pisica sau aveti informatii referitoare la o pisica care are nevoie de o casa … sau de un stapan … nu ezitati sa ne contactati.

Dec 17 2007

Caini pentru adoptie

In categoria: Animale fara stapan

Daca vreti sa adoptati un caine sau aveti informatii referitoare la un caine care are nevoie de o casa … sau de un stapan … nu ezitati sa ne contactati.